Prezentare Vadu Crișului

Comuna Vadu Crişului este aşezată în partea de est a judeţului Bihor. Comuna se află pe şoseaua E60, Oradea-Cluj-Napoca, la o distanţă de 50 de km faţă de Oradea şi 100 de km faţă de Cluj-Napoca. De asemenea, accesul în comună se poate face şi cu trenul pe ruta Oradea-Cluj-Napoca. Din punct de vedere administrativ, Comuna Vadu Crişului este alcătuită din 4 sate: Vadu Crişului – centrul administrativ al comunei – Topa de Criş, satul Birtin şi satul Tomnatic. Comuna se învecinează la nord cu comuna Auşeu, la nord vest cu comuna Măgeşti, la vest cu comuna Aştileu, la sud-vest cu comuna Dobreşti, la sud cu comuna Şuncuiuş şi la est cu comuna Borod. În limba maghiară, comuna este cunoscută sub denumirea de  Rév.

Comuna se află la intersecţia Munţilor Pădurea Craiului cu Depresiunea Vadului. Comuna se află între mai multe forme de relief precum Valea Crişului, dealurile Plopiş şi poalele Munţilor Pădurea Craiului.

Dealurile de la poalele Munţilor Pădurea Craiului şi Plopiş sunt alcătuite din calcare, argile nisipoase şi nisipuri sarmatiene. Lunca Crişului Repede este largă cu aspect de câmpie. Solul este alcătuit din pietriş şi nisipuri aluvionare. La intersecţia râului Crişul Repede cu valea Borod, relieful se terasează. Cea mai mare parte din teritoriul comunei este dominat de poalele Munţilor Plopiş şi Pădurea Craiului. Relieful este alcătuit din calcare cele mai întâlnite forme geologice de suprafaţă fiind dolinele. Pe lângă doline, relieful carstic este caracterizat şi printr-o serie de peşteri. În partea stângă a Crişului Repede se află Peşterea Vadului, Peştera Mătulina, Peştera Cărbunarilor iar în partea dreaptă se găseşte Peştera Fugarilor şi Gura Cocoşului.

Din punct de vedere climatic, comuna are o climă temperată cu ierni blânde şi veri potrivite. Principalii afluenţi ai Crişului Repede de pe teritoriul comunei sunt Valea Borodului, Valea Mierâie, Pârâul Peştera. Peisajul este completat de păduri de gorun, fag şi stejar ce se amestecă cu cele de pin în care au habitat animale precum căprioara, mistreţul, iepurele sălbatic, pisica sălbatică şi ursul.

Istoricii au descoperit că aşezarea Vadu Crişului este menţionată în 1256 într-o serie de documente ce atestă existenţa vămii şi a comerţului din zonă.   Spre finalul evului mediu, în zona de trecere a Crişului Repede exista o vamă de trecere a râului pentru cei care doreau să transporte marfă spre târgurile din Oradea sau Huedin. Pe malul drept al râului Crişul Repede există un turn de piatră contruit pentru supravegherea transportului pe apă şi pe uscat în zona defileului. Turnul a fost cercetat în anul 1977 şi  s-a constatat că a fost construit pe două nivele oferind o vizibilitate ridicată pentru toată regiunea. Cu toate că nu s-au descoperit fragmente de ceramică, turnul se află în apropierea unei peşteri în care aceste dovezi au fost găsite, lucru care i-a determinat pe arheologi să concluzioneze că această peşteră era folosită pe post de adăpost pentru mărfuri.

Comuna la recensamintul din 2002 a avut 4391 de locuitori, ca si etnii pe langa populatia romana mai traiesc  856 maghiari, (19.3%) si 302 romi(5%).